Situația juridică după respingerea cererii de incapacitate
Dacă asigurătorul respinge renta pentru incapacitate profesională, trebuie să declare acest lucru în formă textuală conform § 173 alin. 1 VVG. Motivul indicat determină unde începe contestația. Atât timp cât cererea este înregistrată la asigurător și nu există o decizie, prescripția este suspendată conform § 15 VVG. Avocații noștri din Augsburg verifică decizia și condițiile contractuale.
Motivele respingerii cererii de incapacitate
Un refuz al prestației urmează de regulă unul dintre trei tipare. Asigurătorul contestă gradul de incapacitate cerut de contract, invocă încălcarea obligației precontractuale de informare sau consideră incompletă documentația medicală.
Este incapabil profesional conform § 172 alin. 2 VVG cel care, din cauza unei boli, a unei vătămări corporale sau a unei pierderi de forțe mai mari decât cea corespunzătoare vârstei, nu mai poate exercita, cel mai probabil definitiv, în totalitate sau în parte, profesia exercitată ultima dată. Reperul este această profesie în configurația ei concretă dinaintea îmbolnăvirii. § 172 VVG nu indică niciun procent; pragul de 50 de procente provine din condițiile de asigurare, nu din lege.
Al doilea tipar privește obligația precontractuală de informare. Conform § 19 alin. 1 VVG trebuie declarate doar împrejurările relevante pentru risc, despre care asigurătorul a întrebat în formă textuală. Drepturile sale din § 19 alin. 2 până la 4 VVG îi revin, în plus, numai dacă a informat anterior separat, în formă textuală, despre consecințele încălcării obligației de informare (§ 19 alin. 5 VVG).
Aceste drepturi sunt limitate în timp. Asigurătorul trebuie să le invoce în scris în termen de o lună (§ 21 alin. 1 VVG). Se sting la cinci ani de la încheierea contractului, iar la o încălcare intenționată sau de rea-credință, la zece ani; pentru cazurile asigurate survenite înainte de expirarea acestui termen, stingerea nu se aplică (§ 21 alin. 3 VVG).
Termene și prescripție după refuz
După refuz rămân deschise trei căi: contestația la asigurător, procedura în fața ombudsmanului asigurărilor și acțiunea în plată în fața instanței civile. VVG nu prevede un termen pentru contestație; cadrul temporal este dat exclusiv de prescripția cererii.
Cererea se prescrie în trei ani (§ 195 BGB). Termenul începe conform § 199 alin. 1 BGB la sfârșitul anului în care cererea a luat naștere și ați aflat despre împrejurările care o întemeiază sau ar fi trebuit să aflați dacă nu ați fi dat dovadă de neglijență gravă.
Pe durata verificării prestației, termenul stă pe loc. Dacă cererea este înregistrată la asigurător, prescripția este suspendată conform § 15 VVG până când decizia asigurătorului vă parvine în formă textuală. Abia această primire reia curgerea termenului.
Care instanță este competentă depinde de valoarea litigiului. La prestații recurente, precum renta pentru incapacitate, § 9 ZPO o calculează la de 3,5 ori valoarea anuală. Până la 10.000 de euro decide Judecătoria (§ 23 nr. 1 GVG), peste această sumă Tribunalul (§ 71 alin. 1 GVG).
Contestație și acțiune în instanță împotriva refuzului
Contestația vizează motivarea scrisorii de refuz. În funcție de tiparul refuzului, verificăm condițiile privind gradul de incapacitate, informarea impusă de § 19 alin. 5 VVG sau documentația medicală. Dacă asigurătorul rămâne la decizia sa, urmează acțiunea în instanță.
Verificarea scrisorii de refuz
Mai întâi verificăm scrisoarea în sine. § 173 alin. 1 VVG impune o declarație în formă textuală privind recunoașterea de către asigurător a obligației sale de plată. O recunoaștere limitată în timp este permisă o singură dată și este obligatorie până la expirarea termenului (§ 173 alin. 2 VVG).
Dacă asigurătorul se bazează pe gradul de incapacitate, comparăm expertiza sa cu activitatea dumneavoastră, după sarcini, ponderi de timp și solicitare fizică. Contestația indică diferențele și este însoțită de opinii medicale și de o descriere a activității.
Acțiune în fața instanței civile competente
Dacă plata nu se face, valorificăm cererea în instanță. O expertiză obținută de asigurător nu obligă instanța. Asupra incapacității profesionale instanța decide potrivit convingerii sale libere (§ 286 alin. 1 ZPO), de regulă pe baza unui expert pe care îl alege ea însăși (§ 404 alin. 1 ZPO).
Greșeli frecvente după refuz
Cele mai multe dezavantaje apar după refuz din propriile declarații. Datele furnizate asigurătorului, medicilor curanți și casei de pensii sunt, în procesul ulterior, puse alături și verificate pentru contradicții. Cine se exprimă neatent oferă argumente împotriva propriei cereri.
Tăcerea sau acceptarea pripită
Lipsa reacției nu schimbă nimic în privința refuzului. Odată cu primirea deciziei în formă textuală, suspendarea conform § 15 VVG încetează, iar termenul de trei ani al § 195 BGB continuă să curgă.
A doua greșeală este acceptarea rapidă a unei tranzacții. O plată unică oferită trebuie măsurată prin raportare la ceea ce ar totaliza renta lunară convenită până la sfârșitul perioadei de prestație.
Informații incomplete sau contradictorii în contestație
Afirmațiile generale, fără dovezi medicale, slăbesc contestația. Prezentați care activități concrete și în ce proporție de timp nu le mai puteți exercita și ce constatare medicală susține acest lucru.
Aveți grijă ca datele comunicate asigurătorului, medicilor și casei de pensii să fie concordante. Contradicțiile dintre cererea de prestație și raportul de reabilitare reprezintă un punct de atac frecvent al asigurătorului.
Informații suplimentare
Aceste teme v-ar putea interesa de asemenea:
- Asigurătorul nu plătește incapacitatea de muncă
- Apărare împotriva anulării și rezoluțiunii
- Reverificare: prestația a fost oprită
Aceste informații nu constituie consultanță juridică în cazul concret.